Recenzie pentru Cristina Florescu (coordonator), Terminologia astronomică românească științifică și populară. Fenomene, obiecte cosmice și constelații (TAFOC), autori: Cristina Florescu, Laura Manea, Elena Isabelle Tamba, Alina-Mihaela Bursuc, Daniela Butnaru, Cristina-Mariana Cărăbuș, Maria-Marilena Ciobanu, Cătălin Galeș, Florin-Teodor Olariu, Claudius Teodorescu, Gabriela-Ana Azanfirei, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2023, 841 pag. + 4 hărți

La prestigioasa editură a Universității Babeș-Bolyai, Presa Universitară Clujeană, a apărut în cursul anului 2023, în condiții grafice deosebite, impresionantul volum coordonat de Cristina Florescu, Terminologia astronomică românească științifică și populară.Fenomene, obiecte cosmice și constelații (TAFOC).Acesta reprezintă o apariție inedită nu numai în România, ci și în întreaga Europă, constituind una din puținele lucrări dedicate limbajului astronomic și prima care abordează lingvistic domeniul fenomenelor cosmice.Autorii volumului formează un grup interdisciplinar, care aduce alături opt lingviști consacrați de la Institutul de Filologie Română "Alexandru Philippide" al Academiei Române -Filiala Iași (Cristina Florescu, Laura Manea, Elena Isabelle Tamba, Alina-Mihaela Bursuc, Daniela Butnaru, Cristina-Mariana Cărăbuș, Florin-Teodor Olariu), un tânăr doctor în filologie de la același institut (Maria-Marilena Ciobanu), un profesor de matematică de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" și astronom la Observatorul din Iași (Cătălin Galeș), un student-doctorand al acestuia (Gabriela-Ana Azanfirei) și un informatician doctorand (Claudius Teodorescu), printre altele, colaborator la dicționarul-tezaur și la CLRE.Componența a fost impusă într-o anumită măsură de abordarea contrastivă în care a fost concepută cercetarea terminologiei științifice (TS) și populare (TP) a astronomiei, domeniu în care există o fină și permanentă întrepătrundere între aparent, real și virtual, ceea ce face posibilă identificarea unei realități terminologice științifice, populare și regionale mult mai complexe și mai diverse decât s-ar putea crede.Volumul a fost realizat în cadrul proiectului UEFISCDI PN-III-P4-IDPCE-2020-1277, desfășurat între anii 2021 și 2023.El arată preocuparea constantă a acestui colectiv de cercetători (rămas aproximativ același peste timp) de a oferi specialiștilor și publicului larg, în tradiția școlii ieșene, contribuții terminologice fundamentale, așa cum este cazul cu o altă lucrare valoroasă anterioară, Terminologia românească meteorologică (științific vs. popular) a fenomenelor atmosferice (TMFA), publicată în 2015 la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași (vezi recenzia noastră din revista Diacronia 5, 23 martie 2017), care a primit, în același an, premiul "Bogdan Petriceicu Hasdeu" al Academiei Române.Opera cercetătorilor ieșeni are o structură complexă, echilibrată și logică, deschisă prin Cuvântul autorilor (p.7-8).Ea se continuă cu o foarte utilă Introducere, însoțită de rezumate în franceză și engleză și semnată de coordonatoarea proiectului, Cristina Florescu, reputată cercetătoare, redactor și revizor a șapte volume din Dicționarul limbii române (DLR) și colaboratoare, printre altele, la proiectul franco-german Dictionnaire Étymologique Roman (DÉRom).Partea centrală a lucrării o constituie Dicționarul de termeni astronomici: fenomene, obiecte cosmice și constelații (DAFOC), care ocupă 492 de pagini de dicționar propriu-zis, cuprinzând, de fapt, literele A-K (p.271-737) și o anexă alcătuită din opt articole aparținând literelor următoare (p.739-763).La acestea, trebuie adăugate încă 11 pagini (p.259-269) cu Normele DAFOC (realizate de Cristina Florescu) și cele 73 de pagini care conțin bibliografia, "gestionată" de Daniela Butnaru (p.763-826).Așadar, numai o parte a termenilor românești care se referă la fenomenele atmosferice, obiectele cosmice și constelații, aproximativ jumătate ("cca 1200 de articole [...] din cele 2500 preconizate pentru întreg dicționarul", p. 271, nota 1), și-au găsit locul în dicționar, date fiind întinderea deja foarte mare ("cca 815 pagini tip", loc.cit.), limitele proiectului și imensul volum de muncă.Totuși, așa cum spuneam, pentru a da o imagine a secțiunii lipsă, autorii au inclus încă opt articole, și anume: LUNĂ 1 , LUNĂ 2 , METEORIT, NEBULOS, -OASĂ (cu varianta nebuloz, -ă), NUTAȚIE (cu variantele nutațiune și nutăciune), PIROSTRIILE, SCORPIONUL, URSUL și ZODIAC.Ne exprimăm speranța că, într-un viitor nu prea îndepărtat, vor fi găsite resursele pentru publicarea întregului dicționar, mai ales că mare parte a materialului este deja pregătit, după cum rezultă, indirect, din diverse afirmații ale autorilor.Dicționarul primește un plus de valoare datorită celor opt studii lingvistice și articolului despre istoricul cercetările astronomice care îl precedă (p.25-238), precum și Indicelui de cuvinte și variante (p.239-257), foarte important la rândul său, deoarece cuprinde toți termenii astronomici identificați în limba română, care, chiar dacă nu apar în dicționar, au făcut obiectul studiilor amintite.Studiile, repartizate pe cinci secțiuni, sunt semnate, în ordine, de Laura Manea (I.Fenomenele atmosferice.Probleme generale, p. 25-62), Cristina Cărăbuș (I.1.Efecte ale fenomenelor atmosferice, p. 63-70), Cristina Florescu (I.2.Timpul ca fenomen astronomic în studiile da caz: AN, LUNĂ 2 și denumirile lunilor anului, p. 71-97), Daniela Butnaru (I.2.1.Lexicul care desemnează momente și perioade ale unei zile, p. 99-114), Alina-Mihaela Bursuc (II.Categorii și nume de obiecte cosmice în limba română, p. 115-136), Maria-Marilena Tomulesei-Ciobanu (II.1.Obiectele cosmiceasteroizi, comete, meteoriți, p. 137-150), Elena Isabelle Tamba (III.Denumirile de constelații în terminologia astronomică românească, p. 151-193), Florin-Teodor Olariu (IV.Terminologia astronomică româneascăaspecte dialectale, p. 195-225) și Cătălin-Bogdan Galeș (V.Câteva repere istorice în dezvoltarea astronomiei, p. 227-238).Ele se bazează nu numai pe cercetările intensive ale temelor tratate, ci și pe analizele lexicografice ale DAFOC, precum și pe Corpusul de citate TAFOC conceput electronic și gestionat de drd.Claudius Teodorescu, dar realizat, prin fișare, de toți membrii echipei.Fiecare studiu are la final o bibliografie și câte un rezumat în franceză și engleză.Volumul se încheie cu două anexe, realizate de profesorul Cătălin Galeș și de drd.Gabriela Azanfirei (Lista stelelor cu nume proprii, având magnitudinea vizuală aparentă între 3 și 6, vizibile de pe teritoriul de limbă românească și care, pe hartă, sunt marcate prin indexul lor și Lista stelelor cu nume proprii, având magnitudinea vizuală aparentă mai mică decât 3, vizibile de pe teritoriul de limbă românească și care, pe hartă, sunt marcate prin numele lor, p. 827-830), cu informații privind diseminarea proiectului (p.831-837) și cu prezentarea autorilor (p.839-841).De asemenea, sunt atașate patru hărți ale cerului nopții vizibil de la noi, din diferite momente (egal determinate) ale celor patru anotimpuri, care servesc la ilustrarea celor două anexe imediat mai sus amintite.Contribuțiile valoroase ale dicționarului sunt scoase în evidență încă din Cuvântul autorilor.Printre acestea se numără: "identificarea și selectarea unei suite inedite de termeni utilizați în limbajul științific TS și în cel popularcomun / uzual