Criptografia cuantică în telecomunicații: principii, arhitecturi, standardizare și perspective

Criptografia cuantică (în practică, aproape întotdeauna distribuția cuantică de chei – QKD, Quantum Key Distribution) reprezintă o familie de tehnologii care permit stabilirea de chei secrete între două entități conectate printr-un canal cuantic (de regulă fotoni în fibră optică sau în spațiu liber) și un canal clasic autenticat. Relevanța pentru telecomunicații derivă din două tendințe convergente: (1) creșterea cerințelor de securitate pe infrastructuri de transport (fibră/WDM, rețele metropolitane, backhaul etc.) și (2) riscul pe termen mediu ca anumite scheme criptografice clasice să fie afectate de calculul cuantic. Eseul sintetizează fundamentele QKD, principalele protocoale și modele de securitate, arhitecturile de integrare în rețele telecom, provocările de implementare și direcțiile de standardizare (ETSI/ITU-T), discutând complementaritatea cu criptografia post-cuantică (PQC) standardizată recent de NIST