PROPAGANDĂ ȘI REALITATE SOCIALĂ ÎN RSS MOLDOVENEASCĂ (1944-1947): O ANALIZĂ DOCUMENTARĂ

Articolul analizează discursul propagandistic sovietic din RSS Moldovenească în anii imediat postbelici (1944-1947), pe baza unor surse de arhivă păstrate la Agenția Națională a Arhivelor. Studiul aplică o grilă de analiză tematică referitoare la patru documente reprezentative: un raport al Comitetului Raional Cahul, un raport al Secției de Propagandă și Agitație a CC al PC(b)M, Planul de colectare a pâinii din 1946 și un raport de activitate la nivel republican. Rezultatele evidențiază trei direcții majore: unitatea discursului propagandistic, diversitatea instrumentelor de mobilizare și contradicția structurală dintre mesajul oficial și realitatea socială. Mitingurile și prelegerile difuzau teme ideologice standardizate, planurile economice justificau politici coercitive, iar rapoartele statistice instituționalizau propaganda ca practică birocratică. Propaganda nu era un fenomen secundar, ci un mecanism esențial al guvernării sovietice, menit să legitimeze regimul și să modeleze mentalitățile colective. Cuvinte-cheie: propagandă sovietică, RSS Moldovenească, perioada postbelică, foametea din 1946-1947, discurs ideologic, documente de arhivă. DOI: https://doi.org/10.59295/sum10(220)2025_07